Sunt multe sate din Transilvania unde sunt câte trei sau chiar patru biserici de rit diferit și cu enoriași care aparțin diferitelor religii: catolică, reformată, luterană, greco-catolică sau ortodoxă. De aceea, și sărbătoarea Paștelui a cultivat de-a lungul timpului obiceiuri și tradiții specifice atât la sași, maghiari, șvabi, cât și la români. 

 

1. Sfințirea bucatelor de Paști

 

În dimineața primei zile de Paști, conform tradiției, după sfânta liturghie se sfințesc bucatele așezate în coșuri de nuiele. Acestea sunt acoperite cu ștergare albe sau cusute cu motive tradiționale. În municipiul Miercurea Ciuc din județul Harghita, în fiecare an mii de credincioși catolici se adună în Piaţa Centrală din oraș încă din primele ore ale dimineţii. După slujba de dimineață, preoţii coboară în mulţime şi sfinţesc toate coşurile. Obiceiul străvechi atrage, an de an, şi turişti, inclusiv din ţările vecine. Dar nu este singurul oraș unde astfel de tradiții au loc. Pe listă este, de pildă, și municipiul Sfântu Gheorghe din județul Covasna.

 

Foto: maszol.ro / Pál Zoltán

2. Vopsitul ouălor de Paști

 

În tradiţia dedicată Sărbătorilor Pascale, unul din elementele centrale îl ocupă oul. Este vopsit în roşu, dar şi în alte culori.

Putem găsi rețete naturale tradiționale, cu foi de ceapă și frunzulițe de decor, pentru a încondeia ouăle. Coșulețul cu ouă este garnisit de gospodine cu imaginație, în funcție de gustul fiecăreia.

Ouăle se vopsesc în Joia Mare sau chiar în Sâmbăta Mare, în funcție de zonă și de preferințe.

 

Foto: maszol.ro / Farkas Endre

3. Mielul de Paști

 

Religia spune că sunt două legende în ceea ce priveşte sacrificarea mielului în perioada Paştelui.

Prima legendă este de pe vremea lui Moise. Pentru a-i scoate pe evrei din Egipt, Dumnezeu a dat 10 urgii. Ultima a fost moartea întâilor născuţi, iar pentru ca familiile evreilor să fie ocolite de această urgie, pragul fiecărei uşi trebuia uns cu sângele unui miel.

Mai târziu, apare cea de-a doua legendă, care se bazează tot pe sacrificiul animalului. Proorocul Isaia vorbea de venirea lui Mesia pe pământ, mielul care va fi jertfit pentru păcatele omenirii.

Spre deosebire de alte regiuni, importanța mielului pe masa românului este mai mare decât în alte părți ale lumii.

 

Foto: www.europafm.ro

4. Lumânarea şi Lumina de la Înviere

 

Potrivit tradiţiei Bisericii Catolice, înainte de miezul nopţii are loc ritualul pregătirii luminii pascale. Papa va aduce lumânarea cu lumina sfântă în biserica Sfântul Petru, care este scufundată în întuneric.

În noaptea de Înviere, credincioşii merg la biserică, pentru a lua parte la slujba de Înviere și ca să „ia lumina”. Fiecare credincios poartă în mână o lumânare pe care o va aprinde din lumina adusă de preot de pe masa Sfântului Altar.

Această lumină se va ține aprinsă în tot timpul săvârșirii slubjei Sfintei Învierii.

 

Foto: szatmar.ro

5. Stropitul în a doua zi de Paşti

 

În a doua zi de Paşti sunt ṣi alte obiceiuri. În Ardeal, cel mai popular este stropitul. Băieţii stropesc fetele, iar bărbaţii stropesc femeile, de obicei.

Înainte se folosea găleata pentru stropit, dar lumea a mai evoluat și acum este utilizat mai degrabă parfumul. 

Tradiția era însoțită și de o poezie: „Eu sunt micul grădinar, cu sticluţa-n buzunar, şi-am venit la dumneavoastră, c-am auzit că aveţi o fată frumoasă, care se usucă, şi am venit s-o udăm, să crească şi să înflorească la dumneavoastră în fereastră”.

 

Foto: www.libertatea.ro

Dacă îți doreşti un moment bun să vizitezi Transilvania, acesta este!

Pentru alte obiective și atracții turistice importante vă propunem să luați în calcul Harghita sau Bistrița-Năsăud.