România are un patrimoniu fortificat cu totul remarcabil. De la reședințe nobiliare fastuoase la cetăți militare austere, fiecare zid poartă o poveste. Multe dintre aceste locuri sunt bine conservate sau restaurate cu grijă, altele păstrează farmecul ruinelor romantice acoperite de iederă și mister. Unele au devenit faimoase datorită filmelor turnate acolo, altele continuă să trăiască prin festivaluri medievale, evenimente culturale sau tururi interactive care aduc trecutul mai aproape ca niciodată.

Ceea ce face aceste castele și cetăți cu adevărat speciale nu este doar frumusețea lor arhitecturală, ci și diversitatea stilistică și istorică. Fie că te afli în fața unui castel gotic ridicat de o familie nobiliară transilvăneană, într-o fortăreață dacică ce a rezistat asalturilor romane sau într-o cetate de graniță reconstruită de habsburgi, simți aceeași emoție: ai pășit într-o poveste care s-a scris cu sânge, piatră și legendă.

În acest articol îți propunem un top cu 7 dintre cele mai impresionante castele și fortărețe din România. Vei regăsi nume celebre, precum Castelul Corvinilor sau Castelul Bran, dar și surprize mai puțin cunoscute, cum ar fi Cetatea Enisala sau Rupea, locuri care, odată descoperite, devin irezistibile pentru orice pasionat de istorie, fotografie sau aventură.

Pregătește-te pentru o călătorie în timp, prin cotloanele unei țări care nu și-a uitat trecutul. Dincolo de povești și legende, aceste locuri oferă un spectacol vizual, emoțional și cultural, ce te va face să apreciezi România într-un mod cu totul nou. 

1. Cetatea Deva – fortăreața deasupra orașului și a istoriei

Așezată spectaculos pe un con vulcanic care domină orașul Deva, Cetatea Deva este una dintre cele mai vechi și strategice fortificații din Transilvania, o construcție care a vegheat peste sute de ani de istorie, invazii, răscoale și transformări. Impunătoare și greu de cucerit în trecut, astăzi cetatea atrage vizitatori din toate colțurile țării datorită panoramei sale spectaculoase, dar și farmecului său medieval păstrat cu grijă.

( Sursa: Wikipedia ) 

Prima atestare documentară a cetății datează din anul 1269, însă urmele locuirii pe dealul Cetății sunt mult mai vechi. În Evul Mediu, Cetatea Deva a jucat un rol esențial în apărarea regiunii, fiind disputată între voievozi, nobili maghiari și chiar între puterile Habsburgice și otomane. A fost deopotrivă reședință nobiliară și fort militar, iar zidurile sale au fost martore la bătălii, alianțe și trădări.

Accesul spre cetate se face astăzi într-un mod unic în România: cu un funicular modern, care urcă lin spre vârful dealului și oferă priveliști spectaculoase asupra orașului Deva, râului Mureș și Munților Poiana Ruscă. Pentru cei mai activi, există și posibilitatea de a urca pe jos, pe una dintre potecile care șerpuiesc prin pădure.

Odată ajuns sus, vei fi întâmpinat de zidurile groase, turnurile masive și platformele de belvedere ale cetății. De aici, priveliștea este cu adevărat copleșitoare — vezi Deva de sus, cu acoperișurile colorate, dar și întinderea depresiunii Hațegului și siluetele îndepărtate ale munților. Vara, locul devine scenă pentru evenimente culturale și festivaluri medievale, care readuc atmosfera de odinioară printre zidurile vechi.

2. Cetatea Marienburg din Feldioara – bastionul cavalerilor teutoni din Transilvania

La doar câțiva kilometri nord de Brașov, în comuna Feldioara, se înalță una dintre cele mai valoroase fortificații medievale restaurate din ultimii ani: Cetatea Marienburg. Cu ziduri albe și turnuri de veghe ridicate pe o colină lină deasupra Oltului, cetatea pare desprinsă dintr-o poveste cavalerescă și este un simbol al identității săsești și al istoriei militare din Țara Bârsei.

( Sursa: Primaria Feldioara ) 

Marienburg – „Cetatea Mariei”, așa cum a fost numită în documente latine și germane – a fost construită în secolul al XIII-lea de către Cavalerii Teutoni, chemați de regele Ungariei pentru a apăra granițele estice ale regatului. Deși ordinul militar nu a rămas multă vreme în zonă, ei au pus bazele primei fortificații de piatră, care avea să fie preluată și extinsă de comunitățile săsești din Feldioara în următoarele secole.

De-a lungul timpului, cetatea a fost distrusă, reconstruită și transformată în bastion de apărare împotriva invaziilor otomane. A rezistat până în secolul al XVIII-lea, când a fost abandonată și lăsată în ruină, timp de mai bine de două sute de ani. Însă, începând cu 2013, un amplu proces de restaurare a readus Cetatea Marienburg în circuitul turistic, transformând-o într-un exemplu de bună practică în conservarea patrimoniului.

Astăzi, Cetatea impresionează prin aspectul său sobru, dar elegant, cu turnuri refăcute, curți interioare pavate și o mică expoziție muzeală ce prezintă istoria locului, viața cavalerilor teutoni, dar și obiecte descoperite în timpul săpăturilor arheologice. De pe metereze, se deschid priveliști largi asupra câmpiei și asupra satului săsesc, în care casele cu acoperișuri înalte păstrează un aer patriarhal.

3. Castelul Bran – legende, istorie și mister într-un simbol național

Castelul Bran este, fără îndoială, cel mai faimos castel din România și unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Europa de Est. Situat la granița dintre Transilvania și Țara Românească, în Pasul Rucăr-Bran, castelul se înalță semeț pe o stâncă abruptă, oferind o priveliște spectaculoasă asupra culoarului Bran și munților Bucegi. Deși este adesea legat de figura mitică a lui Dracula, povestea reală a castelului este cel puțin la fel de captivantă.

( sursa: Discover Brasov ) 

Construit la sfârșitul secolului al XIV-lea, inițial ca fortăreață strategică pentru apărarea graniței și controlul rutei comerciale dintre Brașov și Câmpulung, Branul a avut o istorie complexă: reședință militară, vamă, refugiu nobiliar și, mai târziu, reședință regală. În perioada interbelică, Regina Maria a transformat castelul într-un spațiu cald, artistic, personal, restaurându-l cu gust și mobilându-l cu piese din toată țara.

În prezent, Branul găzduiește un muzeu complex, cu expoziții permanente care prezintă istoria medievală a regiunii, colecții de artă și mobilier, costume tradiționale și reconstituiri de epocă. Fiecare cameră are povestea ei, iar turul castelului oferă o incursiune fascinantă în viața aristocratică de altădată.

Desigur, mitul lui Dracula adaugă un strat de mister. Deși nu există dovezi concrete că Vlad Țepeș ar fi locuit în castel, legenda popularizată de Bram Stoker l-a transformat în „Castelul lui Dracula”, atrăgând turiști dornici de povești întunecate, labirinturi gotice și curiozități vampirice. Castelul profită cu eleganță de această faimă, organizând tururi nocturne, expoziții tematice și evenimente speciale, mai ales în perioada Halloween-ului.

4. Cetatea Oradea – renașterea unei fortărețe istorice în inima unui oraș european

Oradea, unul dintre cele mai elegante și vibrante orașe din vestul României, ascunde în inima sa o comoară istorică cu o poveste de peste 1.000 de ani: Cetatea Oradea. Cu o formă inconfundabilă în stil renascentist italian, în formă de stea cu cinci bastioane, cetatea a fost martoră la episoade-cheie din istoria Transilvaniei și continuă astăzi să trăiască, de data aceasta prin artă, cultură și comunitate.

( Sursa: Planiada )   

De-a lungul secolelor, Cetatea Oradea a fost fortificație regală, centru religios și universitar, garnizoană militară, dar și loc de refugiu și putere politică. Aici a fost înmormântat regele Ladislau I al Ungariei, și tot aici, în Evul Mediu, funcționa una dintre cele mai avansate observatoare astronomice din Europa Centrală.

După secole de decădere și uitare, cetatea a fost restaurată exemplar în ultimul deceniu și a devenit astăzi un model de revitalizare urbană. Zidurile masive au fost conservate, bastioanele reamenajate, iar curțile interioare găzduiesc expoziții, ateliere, spații de coworking, cafenele, un muzeu și numeroase evenimente culturale care aduc trecutul în prezent.

Vara, Cetatea Oradea devine un centru viu: festivaluri de film, târguri artizanale, concerte în aer liber și spectacole de teatru au loc chiar între zidurile vechi. Nu este doar un loc de vizitat, ci un spațiu trăit, deschis localnicilor și turiștilor deopotrivă.

5. Castelul Corvinilor – bijuteria gotică a Transilvaniei

Impunător, teatral și încărcat de legende, Castelul Corvinilor din Hunedoara este fără îndoială unul dintre cele mai spectaculoase și bine conservate castele medievale din România și din Europa de Est. Cu arhitectura sa gotică flamboaiantă, turnuri de apărare, ferestre ogivale și poduri suspendate, castelul pare desprins din filele unei cărți de fantezie – și nu e de mirare că a inspirat regizori, istorici și sute de mii de turiști în fiecare an.

Construit în secolul al XV-lea de către voievodul Iancu de Hunedoara, Castelul Corvinilor a fost gândit atât ca reședință nobiliară, cât și ca fortificație de apărare strategică. În timp, a fost extins și înfrumusețat de generațiile următoare, ajungând să includă Săli ale Cavalerilor, curți interioare cu arcade, galerii, bastioane și o capelă gotică. Aici au fost semnate tratate, întemnițați rivali, dar și organizate ospățuri fastuoase demne de un palat regal.

( Sursa: Holiday and Trips )  

Legendele nu lipsesc. Se spune că Vlad Țepeș ar fi fost ținut prizonier între zidurile castelului, iar fântâna din curtea interioară, săpată de trei prizonieri turci, ar purta un blestem. Turiștii vin nu doar pentru istorie, ci și pentru mister – Castelul Corvinilor este unul dintre cele mai „bântuite” locuri din țară, conform tradițiilor locale și folclorului romantic.

Astăzi, castelul este restaurat cu grijă și deschis publicului. Expozițiile permanente prezintă armuri, mobilier, documente de epocă, dar și elemente de arhitectură gotică și renascentistă. Nu lipsesc evenimentele culturale: festivaluri medievale, spectacole de reconstituire istorică, concerte și chiar filmări. Castelul a apărut în filme internaționale precum "The Nun", "Ghost Rider: Spirit of Vengeance", "Dragonheart" și numeroase documentare istorice.

6. Cetatea Rupea – străjerul ancestral al Transilvaniei

Pe o colină abruptă care domină orașul cu același nume, la intersecția drumurilor dintre Brașov, Sighișoara și Târgu Mureș, se înalță una dintre cele mai impunătoare fortificații medievale din România: Cetatea Rupea. Vizibilă de la mare distanță, cu ziduri masive și turnuri rotunde din piatră galben-roșiatică, cetatea pare să vegheze neclintită de secole asupra Țării Bârsei și a Transilvaniei de sud-est.

( Sursa: Liberatea ) 

Construită în etape succesive, începând cu secolul al XIV-lea, pe locul unei fortificații dacice mai vechi (Rumidava), Cetatea Rupea a servit de-a lungul timpului ca fort militar, refugiu pentru locuitorii din zonă și centru administrativ. A fost extinsă de mai multe ori, ajungând la forma actuală, compusă din trei incinte fortificate: cetatea de sus, cea de mijloc și cea de jos – fiecare ridicată în perioade diferite, în funcție de nevoile defensive și de dezvoltarea economică a regiunii.

Reabilitată complet în ultimul deceniu, după o lungă perioadă de abandon, Cetatea Rupea este astăzi o destinație deosebit de bine organizată pentru turiști. Vizitatorii pot urca pe alei pavate, pot explora turnurile de apărare, zidurile groase, curțile interioare și sălile transformate în spații muzeale. Panourile explicative oferă informații despre meșteșugurile locale, viața medievală, comerțul și conflictele militare care au marcat zona.

Unul dintre cele mai impresionante aspecte ale cetății este panorama superbă asupra ținutului transilvănean. De sus, poți admira dealurile împădurite, satele cu biserici fortificate, câmpurile care se întind până la orizont și serpentinele drumului european care traversează zona.

7. Cetatea Enisala – fortăreața solitară care veghează lacurile Dobrogei 

Pe culmea unui deal stâncos, în apropierea lacurilor Razim și Babadag, Cetatea Enisala se profilează tăcută și solitară, într-un peisaj de o frumusețe sălbatică ce îți taie respirația. Este singura cetate medievală de tip genovez din Dobrogea care s-a păstrat până astăzi, iar poziția ei strategică — între Deltă, Dunăre și Marea Neagră — i-a conferit o importanță crucială în Evul Mediu.

( Sursa: Green Dolphin Camping )

Construită în secolul al XIV-lea, probabil de negustori genovezi care controlau rutele comerciale din Marea Neagră, cetatea a fost ulterior folosită de Imperiul Bizantin, apoi de domnii Țării Românești și, în cele din urmă, de otomani. Rolul ei era dublu: militar, pentru apărare, și economic, ca punct de control asupra schimburilor comerciale maritime și fluviale. Odată cu retragerea litoralului și colmatarea lacurilor din zonă, Enisala și-a pierdut treptat din importanță, fiind abandonată în secolele următoare.

Astăzi, cetatea impresionează tocmai prin austeritatea și izolarea ei. Zidurile de piatră, parțial refăcute, turnurile masive și bastioanele rotunde creează o siluetă distinctă pe fundalul cerului dobrogean. De sus, priveliștea este uimitoare: vezi satele tăcute, lacurile cu luciu argintiu, câmpurile întinse și simți vântul care aduce liniște — și, poate, ecoul unei istorii aproape uitate.