De la sate izolate până la marile orașe, tradițiile pascale sunt păstrate cu sfințenie, fiecare zonă a țării având propriile obiceiuri și ritualuri.

Pentru români, pregătirile de Paști încep cu mult înainte de duminica Învierii. În Săptămâna Mare, gospodinele curăță casele, vopsesc ouăle – adesea folosind tehnici tradiționale transmise din generație în generație – și pregătesc bunătăți precum cozonacul pufos și friptura de miel. În unele regiuni, postul este respectat cu strictețe, iar Joia Mare și Vinerea Mare sunt marcate prin slujbe religioase și obiceiuri populare.

În funcție de zona geografică, Paștele este sărbătorit cu tradiții unice și fascinante. În Bucovina, ouăle sunt încondeiate cu migală, transformându-se în adevărate opere de artă, în timp ce în Ardeal, băieții merg la „stropit” fetele cu parfum, un obicei cu rădăcini în cultura săsească și maghiară. În Oltenia și Muntenia, credincioșii duc la biserică multe coșuri pline cu pască și bunătăți pentru a fi sfințite, iar în Maramureș, ritualurile din noaptea de Înviere sunt acompaniate de straie populare și cântece tradiționale.

Aceste obiceiuri, unele păstrate din vremuri străvechi, altele adaptate la realitățile moderne, reflectă diversitatea culturală a României și bogăția spirituală a poporului român. Fiecare colț al țării ascunde povești și datini care fac din Paște nu doar o sărbătoare religioasă, ci și un prilej de a celebra identitatea locală. 

În acest articol, te invităm să descoperi cele mai frumoase tradiții de Paști din România, explorând modul în care fiecare regiune își păstrează și își onorează moștenirea spirituală și culturală.

Bucovina – Arta încondeierii ouălor

În Bucovina, Paștele este sinonim cu arta rafinată a încondeierii ouălor, o tradiție transmisă din generație în generație. Spre deosebire de simpla vopsire a ouălor în roșu, specifică altor regiuni, aici ouăle sunt decorate manual, folosind tehnici complexe și simboluri cu semnificații profunde.

( sursa: destepti.ro ) 

Meșterii populari utilizează ceară de albine și chișița (un instrument special pentru desen) pentru a transforma ouăle în adevărate opere de artă. Modelele tradiționale includ motive geometrice, elemente din natură și simboluri religioase, fiecare având o semnificație aparte. Spre exemplu, spirala simbolizează eternitatea, spicul de grâu semnifică belșugul, iar crucea reprezintă credința.

În unele sate bucovinene, încondeierea ouălor este considerată un ritual sacru, iar fetele tinere învață meșteșugul de la bunicile și mamele lor. În preajma Paștelui, se organizează târguri și ateliere unde turiștii pot admira și chiar încerca această tehnică tradițională.

Pentru localnici, ouăle încondeiate nu sunt doar un simbol al Paștelui, ci și o expresie a identității lor culturale. Această tradiție unică a făcut ca ouăle încondeiate din Bucovina să fie recunoscute la nivel internațional, fiind expuse în muzee și colecții din întreaga lume.

Ardeal – Obiceiul „stropitului” în a doua zi de Paște

În Ardeal, una dintre cele mai îndrăgite tradiții pascale este „stropitul”, un obicei cu influențe maghiare și săsești, păstrat cu sfințenie în comunitățile din această regiune. Acest ritual are loc în a doua zi de Paște, când băieții și tinerii bărbați merg din casă în casă pentru a stropi fetele cu parfum sau, în trecut, cu apă proaspătă de fântână.

Se spune că acest obicei simbolizează purificarea, fertilitatea și norocul, având origini în vechile ritualuri de primăvară. Conform tradiției, fetele care sunt „stropite” vor avea un an norocos și plin de reușite. În schimbul acestui gest, băieții sunt răsplătiți cu ouă roșii, prăjituri și, uneori, cu un păhărel de horincă sau vin. 

În prezent, „stropitul” este o tradiție așteptată cu bucurie, mai ales în comunitățile rurale, unde fetele se îmbracă în straie populare, iar băieții recită poezii înainte de a le stropi. Deși în orașe obiceiul s-a mai modernizat, iar apa a fost înlocuită cu parfum, esența acestui ritual de primăvară a rămas neschimbată: o celebrare a tinereții, veseliei și comuniunii dintre oameni.

Dacă ajungi în Ardeal de Paște, nu fi surprins dacă ești „stropit” – este doar semn că ai parte de noroc și belșug în anul ce urmează!

Maramureș – Noaptea de Înviere și mersul la biserică în straie populare

În Maramureș, Paștele este marcat de o atmosferă profund spirituală, în care tradițiile și portul popular joacă un rol esențial. Unul dintre cele mai impresionante obiceiuri pascale din această regiune este mersul la biserică în straie tradiționale în noaptea de Înviere.

În satele maramureșene, credincioșii se îmbracă în cele mai frumoase haine populare, unele moștenite din generație în generație, și pornesc spre biserică, unde participă la slujba de Înviere. Femeile poartă catrințe bogat brodate, cămăși albe cu motive florale și zgărdane din mărgele colorate, în timp ce bărbații îmbracă cioareci, cămăși cusute manual și pălării tradiționale.

După ce preotul vestește Învierea și lumina sfântă este împărțită, localnicii duc acasă lumânarea aprinsă, considerată simbol al binecuvântării divine. În unele sate, se păstrează și obiceiul de a face o cruce cu lumânarea pe grinda casei, ca semn de protecție pentru familie.

( sursa: Inquam photos ) 

Dimineața, după slujbă, maramureșenii se întorc acasă pentru „spălatul cu ouă roșii”, un ritual simbolic de purificare. Se spune că spălarea feței cu apă în care au fost puse un ou roșu și un bănuț aduce sănătate și prosperitate pentru anul care urmează.

Paștele în Maramureș nu este doar o sărbătoare religioasă, ci și un prilej de a celebra tradițiile locale și identitatea culturală. Atmosfera plină de lumină, cântecele bisericești și frumusețea portului popular fac ca această zonă să fie un loc cu totul special de Paști.

Oltenia – Sfințirea coșului pascal și tradiția „opăririi” mielului

În Oltenia, Paștele este marcat de o serie de obiceiuri transmise din generație în generație, printre care se numără sfințirea coșului pascal și un ritual unic, cunoscut sub numele de „opărirea” mielului.

În noaptea de Înviere, credincioșii din satele oltenești pregătesc un coș pascal pe care îl duc la biserică pentru a fi sfințit de preot. Coșul conține ouă roșii, cozonac, pască, sare, vin roșu și carne de miel, toate având semnificații simbolice legate de sacrificiul și Învierea lui Hristos. După slujbă, membrii familiei se întorc acasă și împart bucatele sfințite, crezând că astfel vor avea parte de sănătate și belșug în anul ce urmează.

( sursa: Adevărul ) 

Un alt obicei specific acestei regiuni este „opărirea” mielului, un ritual culinar care implică turnarea apei fierbinți peste carnea de miel imediat după sacrificare. Acest proces ajută la curățarea pielii și este considerat esențial pentru pregătirea fripturii tradiționale de Paști. În trecut, acest obicei avea și o încărcătură simbolică, fiind asociat cu purificarea și trecerea către un nou ciclu al vieții.

În multe sate oltenești, prima zi de Paște începe asemănător cu multe alte regiuni din țară cu spălarea feței cu apă în care a fost pus un ou roșu și un bănuț, un ritual despre care se crede că aduce sănătate și prosperitate. După masa festivă, oamenii se strâng laolaltă pentru a petrece în familie, iar tinerii se adună pentru jocuri și dansuri tradiționale.

Paștele în Oltenia păstrează o combinație fascinantă între credință, tradiții culinare și obiceiuri populare, oferind o atmosferă caldă și autentică. 

 

Muntenia – Obiceiul împărțirii „luminii” și ospățul de Paște

În Muntenia, Paștele este marcat de tradiții care pun accent pe comuniune, generozitate și celebrarea bucuriei Învierii. Două dintre cele mai importante obiceiuri pascale din această regiune sunt împărțirea „luminii” după slujba de Înviere și ospățul bogat din prima zi de Paște.

Noaptea de Înviere adună întreaga comunitate în fața bisericii, unde preotul împarte lumina sfântă, iar credincioșii o duc cu grijă acasă. În Muntenia există tradiția ca, odată ajunși acasă, oamenii să lase lumânarea aprinsă pentru a aduce binecuvântare în gospodărie. Unii localnici obișnuiesc să deseneze o cruce pe peretele casei cu funinginea lumânării, ca simbol de protecție divină pentru familie.

( sursa: B1 TV ) 

Un alt obicei de Paște în Muntenia este legat de ospățul festiv din prima zi. După slujbă, membrii familiei se așază la masă și încep masa sfântă cu un ritual special: ciocnitul ouălor roșii, însoțit de tradiționala urare „Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!”. Se spune că persoana al cărei ou rămâne intact după ciocnire va avea parte de sănătate și noroc tot anul.

Pe masa pascală muntenească nu lipsesc drobul de miel, friptura de miel, pasca dulce cu brânză, cozonacul pufos și vinul roșu. O particularitate a regiunii este că multe gospodine pregătesc și ciorbă de miel acrită cu borș, o delicatesă apreciată pentru gustul său intens.

În unele sate din Muntenia, prima zi de Paște este considerată o zi a liniștii petrecute în familie, în timp ce a doua zi este dedicată vizitelor și distracției. Oamenii merg la rude și prieteni, oferindu-și unii altora ouă roșii și bucate tradiționale. 

 

Concluzie

Paștele în România nu este doar o sărbătoare religioasă, ci și un prilej de a celebra tradițiile locale, de a aduce familiile împreună și de a păstra obiceiurile moștenite din străbuni. Fiecare regiune a țării are propriile ritualuri și simboluri pascale, de la încondeierea artistică a ouălor în Bucovina, la stropitul fetelor în Ardeal, mersul la biserică în straie populare în Maramureș, sfințirea coșului pascal în Oltenia și ospățul bogat din Muntenia.

Aceste tradiții, unele păstrate cu strictețe, altele reinterpretate în moduri moderne, ne reamintesc de bogăția culturală a României și de puterea comunității. Indiferent unde ne aflăm, Paștele este un moment de reflecție, de bucurie și de recunoștință pentru ceea ce avem.

Fie că ciocnim ouă roșii cu cei dragi, participăm la slujba de Înviere sau savurăm bunătățile tradiționale, cel mai important este spiritul sărbătorii: credința, iubirea și unitatea.