Vinerea dinaintea Paștelui a avut loc răstignirea lui Iisus pe cruce și moartea lui pentru salvarea oamenilor de păcate. De aceea, este o zi multe semnificații și obiceiuri. Printre care:

1. Zi de mare doliu

Vinerea Mare este considerată zi de doliu, de tăcere și de meditație. Este, totodată, și „zi aliturgica, pentru că Liturghia reprezintă jertfa nesângeroasă a lui Hristos, în chipul pâinii și al vinului, iar cele două jertfe nu se pot aduce în aceeași zi. În seara acestei zile se oficiază denia Prohodului Domnului”, scrie site-ul crestinortodox.ro.

2. Nu se coase, nu se spală, nu se coace, nu se lucrează la câmp

În Vinerea Mare gospodinele nu spală, nu cos, nu coc cozonaci și nici curățenie nu fac. Și muncile câmpului sunt interzise, pentru că se spune că pământul nu va mai rodi.

3. Se ține post negru

Vinerea Mare este și o zi în care se ține post negru, adică nu se mănâncă și nu se bea nimic. De aceea, popular i se mai spune și Vinerea Seacă.

4. Ploaia, semn bun

Vorbele din popor spun că dacă plouă în Vinerea Mare este semn bun și că pământul va fi bogat și rodul mai bun. Un alt crez legat de apă este că cei care se scufundă, în această zi, de trei ori în apă rece vor fi sănătoși tot anul.  

5. Nu se folosește oțet

Tradiția spune și că în această zi nu se folosește oțetul pentru că în loc să primească apă după ce a fost răstignit, Mântuitorului i-au fost umezite buzele cu oțet. Nici urzici nu se mănâncă în Vinerea Mare, pentru că planta a fost folosită pentru a-l bate pe Iisus.

Indiferent dacă ești omul care crede și respectă aceste tradiții sau nu, toate obiceiurile duc spre același rezultat: să fii un om mai bun, care ține cont de suferințele celorlalți și se apleacă spre ele.

Dar tradițiile de Paște abia sunt mai multe și mai bogate. Citește despre cele 5 obiceiuri și tradiții de Paște din Transilvania și nu numai.

Rămâi pe blog.stayhere.ro și pentru alte articole interesante!