Imaginați-vă un prânz servit pe iarbă, cu un gulaș gătit la ceaun, lângă o felie zdravănă de pâine cu cartofi. La desert, savurați un kürtőskalács învelit într-o crustă crocantă de zahăr, şi încheiați cu un pahar de pălincă aromată. După un asemenea ospăţ, vă relaxați într-o piscină cu apă minerală. Cam așa sunt vacanțele în județul Covasna: savuroase, simple, autentice, tradiționale, relaxante. Vă recomandăm să începeți aventura de la cele 7 minuni. 

1. Muntele Puturosu și fenomenele postvulcanice din zonă

Muntele Puturosu sau Puciosu (1143 m), parte a masivului Ciomad- Bálványos, reprezintă cea mai sudică apariţie la suprafaţă a fenomenelor postvulcanice din lanţul Carpaţilor Orientali. Aceste emanaţii postvulcanice reci (mofete, solfatare și ape minerale) au o mare valoare geolocigică, turistică și terapeutică. Dintre emanaţiile vulcanice din zonă, Peştera sau Grota Puturosu este cunoscută drept cea mai mare mofetă naturală din Europa. Aceasta emană cca. 2.000 metri cubi de dioxid de carbon/zi. Alte grote sulfuroase din zonă sunt Grota Timsós, Grota Ucigaşă și Cimitirul Păsărilor. Marea varietate a apelor minerale din zonă este valorificată şi prin prezența a numeroase băi tradiționale, amenajate prin păduri. Izvoarele tămăduitoare – Băile Apor, Băile Mikes, Băile Csiszár – sunt ideale pentru o baie revigorantă în timpul verii.

 

Foto: www.visitcovasna.com

 

2. Rezervația naturală Cheile Vârghișului

Cheile Vârghişului este locul listat printre cele sșapte minuni ale județului Covasna ideal pentru drumeții și speologie. Rezervaţia se află în partea nordică a munţilor Perşani și este traversată de pârâul Vârghiş. Este alcătuită din numeroase formaţiuni şi elemente geomorfologice calcaroase, săpate de pârâu. Pe o lungime de aproape 4 km, întâlnim stânci de calcar, versanţi înalţi, verticali şi abrupţi. Din acestea izvorăsc pâraie de munte, turnuri de calcar (Turnul Porumbeilor, Turnul Csala), creste de calcar, doline, avene, grohotişuri şi mai ales peşteri de importanță științifică și speologică. Aceste cavităţi au în interiorul lor valori arheologice şi paleontologice care sunt păstrate aproape intacte în peşteri închise publicului larg. Peșterile Orbán Balázs, Șura Cailor, Gaura Tătarilor pot fi vizitate sub îndrumarea unui ghid local. În această rezervație naturală complexă se află cea mai mare populație de lilieci din țară, formată din 19 specii.

 

Foto: www.visitcovasna.com

 

3. Conacul Damokos Gyula și Muzeul Haszmann Pál din Cernat

Muzeul „Haszmann Pál” din Cernat, amenajat în conacul familiei Damokos, construit în stil neoclasicist, este printre cele șapte minuni ale județului Covasna. Pe cele două hectare din preajma conacului sunt amplasate exponate din patrimoniul construit al Secuimii – case și porți secuiești, moară de apă, precum şi monumente funerare secuieşti, cioplite din lemn și piatră. Expoziţia de unelte şi maşini agricole în aer liber stârneşte curiozitatea vizitatorilor, fiind unicat în Transilvania. Dintre numeroasele colecţii ale muzeului, cele mai valoroase sunt colecţia de piese din industria fontei şi colecţia instrumentelor de redare şi transmisie a sunetului, sub denumirea de „Istoria Radioului în Trei Scaune”. Muzeul are un rol foarte important în păstrarea și revigorarea meșteșugurilor tradiționale, prin organizarea unor ateliere de pictat mobilă, sculptură în lemn şi de încondeiere a ouălor de Paști.

 

Foto: www.visitcovasna.com

 

4. Biserica romano-catolică „Sfântul Emeric” din Ghelința

Unul dintre cele mai valoroase lăcașe de cult ale județului Covasna este Biserica fortificată romano-catolică din Ghelința, având hramul Sfântul Emeric. Datând din secolul al XIII-lea, biserica păstrează amprentele mai multor stiluri arhitecturale: romanic, gotic, renascentist și baroc. Frescele narative care prezintă legenda Sfântului Ladislau în lupta împotriva cumanilor, sunt datate de prin secolele XIV–XV şi sunt considerate printre cele mai bine conservate fresce din Transilvania. Printre cele mai vechi şi mai valoroase elemente ale bisericii se numără o cristelniță multiseculară, precum şi tavanul casetat din lemn compus din 103 de casete pictate unic, unele datând chiar din anul 1629. Celor care sunt fascinați de istorie, artă și antichități le recomandăm vizitarea acestei biserici.

 

Foto: www.visitcovasna.com

 

5. Rezervația naturală Mestecănişul de la Reci

Rezervaţia a fost votată printre cele șapte minuni ale județului Covasna. Cu o suprafaţă de cca. 2 km pătrați, locația este situată în lunca Râului Negru, afluent al Oltului. Este un complex de mlaştini eutrofe care adăpostesc o serie de specii rare, relicte glaciare, cum sunt: aldrovanda, dedițeii, mesteacănul, angelica sălbatică, laleaua pestriță și nuferii albi. Este nu doar cea mai importantă, ci şi cea mai complexă rezervaţie a întregului teritoriu al județului Covasna. În arealul mlăștinos trăiește broasca de mlaștină al cărei mascul își schimbă culoarea pielii în perioada de împerechere. Rezervaţia mai cuprinde o plantaţie de pin bancsian, o specie rară care se adaptează pe terenuri cu condiţii de vegetaţie foarte vitrege. Merită vizitat și interiorul pădurilor de mestecăniş, unde se găsesc lacuri temporare cu specii florale rare.

 

Foto: www.visitcovasna.com

 

6. Calea ferată forestieră îngustă din Covasna – Comandău și locomotiva cu aburi

Această cale ferată cu encartament îngust a fost construită în 1882 și reprezintă o comoară a istoriei industriale, care astăzi ispiteşte vizitatorii prin oferta unică a unei „călătorii în timp”. Calea Ferată Forestieră (CFF) Covasna-Comandău, cu ecartament îngust (760 mm), asigura odinioară transportul lemnului din zona Comandăului până în orașul Covasna. Pornind de la diferența de nivel dintre cele două părți ale căii ferate forestiere, în 1890 a fost inaugurat Planul înclinat – o instalaţie complet ecologică, unicat tehnic datorită mecanismului de acțiune, bazat pe forța gravitațională. Planul înclinat avea o lungime de 1236 m și o diferență de nivel de 327 m. Acesta făcea legătura cu linia de cale ferată îngustă din Valea Zânelor – Covasna şi a funcţionat timp de un secol.

 

Foto: www.visitcovasna.com

 

7. Biserica fortificată din Aita Mare

Biserica-cetate unitariană din Aita Mare este o biserică cu ziduri de incintă fortificate, fiind înconjurată de un zid gros şi înalt de 5 m, cu două bastioane opuse, în două colţuri opuse. Cetatea este situată în cel mai înalt punct al localității, numit și „Cuibul Corbului”. Conform documentelor, zidurile de protecţie păstrate până în prezent au fost construite în a doua jumătate a secolului XVI sau la începutul secolului XVII. În curtea interioară a fortificației se află biserica construită în secolul XIV, în stil gotic târziu. Cele mai valoroase elemente ale bisericii sunt amvonul, în forma unui potir, compus din patru casete sculptate în piatră, și balustrada realizată tot din piatră, datând din 1710. Din punct de vedere al vechimii, amvonul este considerat al șaselea din Transilvania. De remarcat casetele interioare pictate cu ornamente colorate specifice zonei etnografice locale.

 

Foto: www.visitcovasna.com

 

Știți de ce a primit județul Covasna brandul „ținutul conacelor”? Fiindcă pe teritoriul ei există în jur de 160 de conace și castele. O parte dintre ele au fost reintroduse în circuitul turistic, oferind posibilitatea turiștilor care caută experiențe inedite să petreacă momente de neuitat. Vă propunem trei castele de vis, din județul Covasna, îmbibate cu istorie, tradiţie, relaxare și romantism. Călătoria începe departe de aglomerația orașelor pe tărâmul liniștit al conacelor și al castelelor primitoare.